Obiceiurile bune sunt primele care dispar

Spuneți-mi repede care a fost ultimul lucru fain de care v-ați lăsat. De la mersul la sală sau la înot sau la dans (you name it), de la o rutină care vă pria până la un regim alimentar sănătos și un program care vă ajuta să vă puneți în aplicare planurile, cu toții avem câte ceva bun de care ne-am lăsat. Și știm cu toții cât de greu, presque imposibil (fals imposibil), ne e să ne lăsăm ceva despre care știm clar că ne dăunează. De ce? Psihologii au probabil un bagaj considerabil de răspunsuri la această întrebare. Evident, sunt diferite în funcție de fiecare persoană în parte, dar câteva lucruri știm și noi: suntem, ca oameni, predispuși către... confort, ca să nu zic lene. Și preferăm satisfacția de moment în locul uneia de lungă durată. Sacrificiul, efortul susținut constant și o religiozitate a programului nu se prea află în agendele noastre decât la început de an.

© sursa

Am renunțat și eu la nenumărate obiceiuri bune, iar pentru că știu am preferat să uit cât de bine îmi făceau, m-am hotărât să țin și un jurnal în care să includ lucrurile bune care se schimbă odată cu un stil de viață mai sănătos: sport, mâncare mai bună, timp organizat mai eficient.

Și trebuie să spun că față de acum un an văd progrese. Mi-e mai ușor să mă țin aproape zilnic de yoga, să reintru în "rutina" de a face astfel de exerciții chiar și atunci când aș prefera să dorm (și de câte ori n-am prefera să ne întindem în pat, mai ales după o zi întreagă de lucru?).

©sursa

De la o cafea pe săptămână m-am trezit că am ajuns din nou la două pe zi. E doar un mic exemplu de delăsare. Dar constatarea acestor lucruri îmi amintește și că pot fi oricând oprite pentru ca a reveni la obiceiuri mai bune.

De multe ori, oboseala e cea care duce la mici excepții. Fac mâine ce pot face și azi. Și acel mâine se amână până când trece o săptămână întreagă. Știm cum e, nu-i așa?

Și mai cred că, de multe ori, pentru că avem o țintă anume, nu avem răbdare să ajungem acolo unde ne dorim și abandonăm lupta. Ori și răbdarea e marea lecție din acest an.

Altă lecție importantă a fost yoga. M-a ajutat să înțeleg câtă încredere trebuie să am în rezultate. De fapt, câtă încredere să am în faptul că, prin efort susținut, vor apărea și rezultatele. Și da, ca începător (fac yoga de un an și două luni), ca om care cam opt ore pe zi stă la birou, dacă iei o pauză de o săptămână-două, corpul tău își va "recâștiga" rigiditatea. Așa că de 3-4 ori pe săptămână va fi suficient pentru a vedea rezultate concrete, pentru a oferi corpului o rutină bună și pentru a ne menține corpul tonifiat.

În rest, cred că încerc să continui să am încredere în aceste lecții-observații. Să ţinem deci o evidenţă a lucrurilor bune care ni se întâmplă tot aşa cum ar trebui să avem grijă şi timp pentru cei dragi din vieţile noastre (şi pentru noi înşine inclusiv).