Destinaţia? Întotdeauna necunoscută

Str. Arthur Verona © Mic dejun de Bucureşti 2015

"I took myself to the top of the mountain or maybe to the bottom of the ocean and I said: 'I'll never leave you.'" - Tracy McMillan


Anul acesta pornim împreună într-o călătorie. Unde o să ne oprim? N-am nici cea mai mică idee. Pot să vă spun însă că fac această călătorie pentru mine, mai întâi. Şi că o să mergem încet de tot, dar întotdeauna înainte.

O să mergem atât de încet încât o să avem timp să ne dăm seama că e dimineaţă şi că e o nouă zi. O să mulţumim pentru o nouă zi. O să ne amintim cu drag de dimineţile copilăriei, dar o să ne bucurăm şi de clipa prezentă. O să fim recunoscători pentru că e o nouă zi. Vom alege ca lucruri precum o coafură care nu stă cum ne-am fi dorit, un ten cu riduri sau orice ne-ar nemulţumi din punct de vedere fizic la noi nu contează.

Ne vom privi în ochi fiindcă aşa ne vom privi în suflet. Ne vom spune "Bună dimineaţa!" zâmbind şi vom alege să avem o zi bună. Vom lua micul dejun împreună fiindcă micul dejun chiar e cea mai importantă masă a zilei. Ne vom bucura chiar dacă plouă. Ne vom gândi la ce a scris Eric-Emmanuel Schmitt într-una dintre nuvelele sale: "E o frumoasă zi cu ploaie". Totul depinde de felul în care alegem să privim lucrurile. Iar fiecare zi înseamnă viaţa noastră. Să nu ne propunem să zâmbim când va fi soare sau mâine. Să zâmbim azi.

Nu vreau să mai vorbesc despre planuri. Vreau să tragem concluziile după ce schimbăm lucrurile în bine. Mai multă muncă, mai multă recunoştinţă, mai multă bucurie.


Cu drag şi recunoştinţă,

Mic dejun de Bucureşti