Bonjour

 Cred ca cel mai mare adevar la care ma gandesc zilele acestea e ca nimic nu se schimba daca noi nu ne schimbam cu adevarat, daca nu riscam mai mult, daca nu avem incredere in noi. Imi plac sfaturile pe care le dau oamenii unor versiuni mai tinere ale lor, pusi sa-si imagineze ca ar avea posibilitatea sa le scrie o scrisoare. Mi se pare ca sunt cei mai sinceri si cei mai intelepti prin acele sfaturi. Mi-am propus sa le urmez.

Cam asa arata mic dejunul de weekend.

Supa supelor, chinezaria chinezariilor. Si tagliatelle cu branza de burduf si ciuperci

E a cincea oara cand incep sa scriu textul si habar n-am cu ce sa incep. Sa va mai povestesc ca in timp ce mananc paste la 11 noaptea, eu ma gandesc ca ar trebui sa trec la regimul raw? Sau ca in vreme ce am inceput sa-mi construiesc un raft cu vinuri, ma tot ispiteste o dieta drastica numai cu smoothie-uri si sucuri de detoxifiere?

Da, om asa de hotarat n-am cunoscut nici eu, stati pe-aproape ca cine stie la ce alte extreme ma voi gandi in acelasi timp. Tort de ciocolata si dieta fara zahar, sunt convinsa.

Pastele de mai jos sunt de mancat in fiecare zi. Intr-atat sunt de bune. Barilla - tagliatelle cu spanac, ciuperci Champignon calite in unt cu putin usturoi si niste branza de burduf si sfantul piper proaspat macinat.

OK, fie, pastele de mai jos nu sunt de mancat in fiecare zi. Doar daca aveti acest metabolism incredibil: "Nu stiu cum fac, mananc orice si nu ma ingras". Am auzit si intalnit cu totii astfel de persoane. Eu sunt la polul opus: "Stiu ce fac, mananc mult si ma ingras pe masura". Cu bucurie declar insa ca in ultimele 3 saptamani am luat metroul de vreo 4 ori. Merg zilnic pe jos cel putin doua ore. Si asta se vede sau, dimpotriva, nu se mai vede pe cantar. :)

Si acum, supa supelor.

E o minune ca s-a intamplat, dar ce bine ca s-a petrecut. Si chiar e reteta proprie si-o s-o trec in minunatul retetar ca s-o prepar intr-o buna zi si nepotilor.

Calim un catel de usturoi in 2 linguri de unt. Adaugam zucchini si dovlecel taiat cuburi (un zucchini si un dovlecel) si calim legumele pana se inmoaie.

Adaugam apa (cam 1,5 litri) si dupa ce apa da in clocot punem si radacina de telina (apio) taiata in bucati de dimensiunea cuburilor de dovlecel. Daca vreti ca telina sa fie mai moale, adaugati-o odata cu legumele la inceput si caliti-le impreuna.

Fierbem taiteii chinezesti separat (2 minute) si ii strecuram adaugandu-i in supa fara apa in care a fiert. In felul asta pastram supa limpede. (E ceva ce eu nu am facut din viteza, dar mi-am dat seama pe urma).

E gata in mai putin de 25 de minute toata nebunia. Si e o nebunie, pe cuvant. Puneti si o lingurita de curry cand inca fierbe si putina sare de mare.

Am mancat trei castroane. Adica am mancat toata supa. Dupa ce o pregatiti, va astept sa-mi scrieti daca v-a placut. Desi stim deja ca gusturile se discuta, dar eu sper sa va placa.

Supă iute de praz şi cartofi

Supă iute de praz şi cartofi

Ingrediente:

- 2 linguri unt
- 1/2 ceapă galbenă
- 1 ceapă verde (doar partea albă)
- 1 praz gros (partea albă + 2,5 cm din partea verde)
- 1 căţel usturoi tocat mărunt
- 1 lingură curry
- 750 ml apă sau supă de legume
- 5 cartofi noi, medii, tăiaţi mărunt
- sare şi piper proaspăt măcinat

1. Topim untul, adăugam ceapa şi prazul, sotăm amestecând continuu 5 minute.

2. Adăugăm usturoiul şi pudra de curry şi sotăm încă 7-8 minute.

3. Adăugam supa de legume sau apa, cartofii tăiaţi mărunt şi o linguriţă de sare.

4. Fierbem totul circa 20 minute, lăsăm supa să se răcească puţin înainte de a o pune în blender şi într-un minut e gata.

Mancarevegana.ro sau catering pentru o viata sanatoasa

Pe ei îi ştiu de la o colegă de serviciu şi de-atunci recunosc că mi-a fost greu să-mi ademenesc colegii cu un prânz de la ei fiindcă cu greu poţi scoate carnea din meniul cuiva. Nu mai încerc însă de multă vreme să conving pe cineva că mâncarea vegetariană poate avea un gust extraordinar. Îmi amintesc doar de perioada în care mâncam foarte multă carne şi nici nu îmi dădeam seama în realitate de gustul autentic al legumelor.

Am comandat însă în repetate rânduri şi nu mare ne-a fost supriza să vedem că primim mereu un desert din partea casei. Şi o altă supriză a fost să constat că proprietarul afacerii răspunde la telefon, îţi spune pe nume, te sună înapoi să îşi ceară scuze că a ajuns curierul cu zece minute întârziere (deşi curierul venise la timp) şi-ţi urează o zi bună, atât ţie, cât şi colegilor.

Micile detalii chiar fac diferenta, chiar dacă cei de la Mâncare vegană primesc de fiecare dată un zece plus pentru cel mai bun vegan burrito pe care l-am mâncat vreodată, pentru nişte paste cu alge de care nu ai cum să te saturi, pentru taco cu guacamole pe care aş vrea, dacă ar fi posibil, să-l mănânc în fiecare zi. Salata lor cu ţelină şi nucă e ceva ce comand aproape de fiecare dată şi jur că dacă aş avea timp să o prepar zi de zi, nu m-aş mai dezlipi de ea. Dar au o reţetă de maioneză vegană care face diferenţa între o salată obişnuită şi salata lor.

Dar eu am învăţat însă, din experienţă, că numai dacă găteşti cu drag şi cu pasiune o să-ţi iasă aşa mâncare bună.

Aşa că vă recomand cu dragă inimă şi mare poftă acest restaurant şi vă aştept să-mi povestiţi ce-aţi comandat de la ei şi ce vă place cel mai mult!

Şi fiindcă miercuri e ziua mea, m-am pus pe făcut o selecţie de reţete fiindcă se anunţă două zile în care va trebui să gătesc. Până acum n-am reuşit decât să găsesc un sos despre care o să vă povestesc mai multe după ce stabilesc şi meniul.

Hollaback

Veste-poveste. Ramane intre noi, dar am decis sa ma reintorc la toate blogurile, la tot ce eram inainte sa aleg sa merg intr-o singura directie. Asa ca cea mai importanta concluzie de azi e asta: e bine sa fim noi cu tot ce ne face sa fim noi. Daca stim sa scriem sau ne place sau mintea noastra nu se poate opri din scris nici inainte de culcare si-i tot vajaie fragmente intregi pe la urechi, daca stim ca un blog culinar ne ajuta sa mancam mai sanatos, daca vrem sa ne facem o colectie uriasa de vinilluri pentru ca asa avem noi chef si pentru ca iubim muzica, sa le facem pe toate. Asta nu ne face nici snobi, nici pierduti, nici nehotarati. Ne face sa fim noi insine, mai noi ca niciodata. Pe voi ce va face sa fiti voi, cel putin pentru moment?

Tot ce va pot spune e ca m-am indopat cu ciocolata tot weekendul

 OK, fie, am fost si productiva, am scris articolul pentru marti, cel pe care il veti putea citi pe Metropotam si hai sa zicem ca am invatat lucruri noi despre branding.

Lucruri mici, Alice Munro si cafea